Autoritățile grecești au anunțat arestarea a aproximativ 200 de migranți care au intrat ilegal în țară, în contextul suspendării recente a examinării cererilor de azil pentru persoanele provenind din Africa de Nord. Ministrul Migrației, Thanos Plevris, a precizat că aceștia nu vor avea acces la centrele de primire, ci vor fi reținuți de poliție în așteptarea deportării.

Măsurile au fost luate după ce numărul sosirilor a crescut semnificativ. Doar în primele luni ale anului, peste 7.300 de persoane au debarcat pe insulele Creta și Gavdos, comparativ cu 4.935 în întregul an 2023. Printre cei arestați, 190 au fost interceptați în sudul Cretei, iar alți 11 lângă insula Agathonísi. Un migrant a murit după ce a fost transportat la spital, potrivit rapoartelor locale.

Guvernul elen a adoptat politici mai dure pentru a descuraja migrația ilegală, inclusiv pedepse mai severe pentru cei care intră fără acte. „Cine ajunge ilegal în Grecia va fi supus unui regim strict, nu va beneficia de ospitalitate”, a subliniat Plevris, descriind situația drept o „invazie”.

Această abordare nu este nouă. În 2020, Grecia a suspendat temporar procesarea cererilor de azil în urma unei crize la granița cu Turcia. Acum, țări europene precum Germania, Franța și Polonia discută măsuri comune pentru a întări politicile de azil, inclusiv deportări accelerate și cooperare cu state terțe.

„Odată ce vom asigura granițele externe, controalele interne vor deveni inutile”, a declarat un oficial polonez. Însă astfel de inițiative ridică întrebări legate de drepturile omului și solidaritatea europeană, într-un context în care fluxurile migratorii continuă să provoace tensiuni.