România se află într-o perioadă de transformare a pieței alimentare, care a depășit recent pragul de 40 de miliarde de dolari. Potrivit analizelor, sectorul este influențat atât de tradiții locale, cât și de tendințe globale, iar exportatorii internaționali trebuie să ia în considerare mai mulți factori pentru a reuși pe această piață.

Sărbători și obiceiuri de cumpărare
Pe plan intern, românii beneficiază de 15 sărbători legale în 2025, iar multe dintre acestea sunt extinse pentru a crea weekend-uri lungi. Aceasta influențează direct comportamentul de cumpărare, cu perioade precum Crăciunul și Paștele generând vânzări de două până la trei ori mai mari decît în alte luni. Retailerii își adaptează programul și se concentrează pe produse premium, deoarece consumatorii sunt dispuși să cheltuiască mai mult în aceste perioade.

Preferințele consumatorilor
În ultimii ani, românii au devenit din ce în ce mai atenți la diversitatea produselor și la influențele internaționale. Cu toate acestea, raportul calitate-preț rămâne un factor decisiv în procesul de cumpărare. Mărcile consacrate domină majoritatea categoriilor, iar noii jucători pe piață trebuie să investească în strategii de marketing puternice pentru a se impune.

Venitul mediu pe gospodărie a crescut în 2024, ajungând la 1.677 de dolari lunar, dar aproape 35% din buget este alocat alimentelor și băuturilor nealcoolice. Cheltuielile pentru mâncare în restaurante reprezintă doar 1,8%, ceea ce indică o preferință puternică pentru cumpărăturile de la magazine.

Retail-ul și comerțul online
Piața de retail alimentar a atins 40,5 miliarde de dolari în 2024, iar comerțul electronic continuă să crească cu peste 10% anual. Livrarea la domiciliu, opțiunile variate și politicile flexibile de returnare atrag din ce în ce mai mulți clienți. De asemenea, creșterea comenzilor online ridicate din magazin a stimulat vânzările impulsive.

Provocări și oportunități
Creșterea prețurilor la energie și materii prime a afectat sectorul alimentar, determinând consumatorii să opteze pentru produse mai accesibile. Carnea refrigerată neambalată a câștigat teren, în special în magazinele mici și lanțurile locale. Totuși, produsele tradiționale precum salamul, șunca și baconul rămân populare, susținute de obiceiurile culinare românești.

Pe de altă parte, economia informală rămâne o problemă, cu aproximativ 29% din PIB generat în afara sistemului oficial. Guvernul a luat măsuri pentru a limita tranzacțiile cu numerar, dar dependența de bani lichizi persistă.

Recomandări pentru investitori
Pentru cei care doresc să intre pe piața românească, se recomandă:
– Stabilirea de relații solide cu distribuitori și retailer-i locali.
– Adaptarea la preferințele consumatorilor, cu accent pe raportul calitate-preț.
– Exploatarea perioadelor de sărbători pentru promoții și lansări de produse.
– Investiții în marketing pentru a se diferenția de mărcile deja consolidate.

În concluzie, piața alimentară din România oferă oportunități semnificative, dar succesul depinde de înțelegerea particularităților locale și de adaptarea la nevoile consumatorilor.